În functie de conditiile concrete ale pietei, este din ce în ce mai dificil pentru cei care doresc să obtină un loc de muncă corespunzător aspiratiilor lor să îsi atingă obiectivul fără a spori calitatea propriei oferte - ne referim desigur la abilitătile acestora si adaptabilitatea lor la nou.

Cursurile de calificare-recalificare reprezinta o metoda importantă de crestere a sanselor de obtinere a unui loc de muncă pentru persoanele fără calificare sau cu meserii care nu mai sunt cerute pe piata muncii.

Problema este că se constată, totusi, că rata de plasare a absolventilor de cursuri de calificare-recalificare este scazută, de multe ori la minimul acceptabil. Statistica relevă situatia angajărilor relativ reduse din rândul absolventilor de cursuri. Aceasta din mai multe cauze, dintre care putem enumera:

1. Necorelarea programei de curs cu cerintele angajatorilor, care uneori pretind specializări pe domenii restrânse sau pentru anumite utilaje;
2. Dorinta angajatorilor de a recruta doar personal calificat si cu experientă anterioară;
3. Neîncrederea absolventilor în fortele proprii;
4. Lipsa unui antrenament specific de punere în valoare a capacitătilor proprii (realizabil însă prin activităti de tip job-club);

• primei cauze se poate actiona prin organizare de cursuri în colaborare cu angajatorul;
• celei de-a doua cauze doar timpul poate actiona prin angajarea / pensionarea / regretabila (desigur) disparitie a specialistilor cu experientă anterioară;
• ultimelor doua cauze se poate actiona printr-o consiliere specifică, de grup sau individuală, realizată în paralel cu cursul si urmărind motivatia generală a cursantilor, blocajele / piedicile ce stau în calea insertiei pe piata muncii a grupului de cursanti sau a cursantului privit ca individ, adaptând tipul de consiliere în functie de faza în care se află cursul si de particularitătile fiecărui component al grupului de cursanti.

Tratarea recalificării în vederea angajării ca problemă de grup face măsurabili parametrii statistici ai problemei, lucru necesar pentru demonstrarea oportunitătii proiectului si ulterior confirmării rezultatelor.

Motivarea temei rezidă în faptul că abordarea problemei este relevantă în a reliefa că maximizarea rezultatului unor investitii în calificare de personal se poate obtine prin investitii suplimentare minime într-o activitate considerată de unii secundară, cum este activitatea de consiliere.

3.Baze conceptual - teoretice

* Aplicarea teoriilor consilierii cu cea mai mare adaptabilitate la grupuri de persoane în cazul consilierii de grup, care are cea mai mare eficientă din punctul de vedere al managementului timpului. Aceasta având în vedere, desigur, că problematica tratată este în bună măsură una comună.

Din rândul acestor teorii se evidentiază teoriile privind dezvoltarea carierei, dintre care putem puncta:

-Teoria Optiunii Profesionale (Ginsberg), în sensul că decizia profesională este receptată ca fiind una de lungă durată (~ 10 ani), rezultată dintr-un compromis între interese, capacităti, valori, oportunităti etc. Acest compromis pe care adultul si-l asumă face din optiunea sa o optiune realistă si adaptată / adaptabilă contexului. Actul asumării acestei decizii face din teoria optiunii profesionale o teorie aplicabilă în lucrul cu grupuri de persoane.

-Teoria Adecvată a Dezvoltarii Profesionale (Super), care, pentru faptul ca tine seama de:

-diferentele individuale

-multipotentialitatea persoanei

-tiparele abilitătii profesionale

-permite identificarea modelelor si reliefează rolul acestora

-încurajează ajustarea continuă

-urmăreste etapele vietii si tiparele carierei în dinamica acestora

-permite, în consecintă, îndrumarea carierei, aceasta deoarece trateaza dezvoltarea ca rezultat al interactiunii individ-mediu

-priveste satisfactia profesională ca dependentă de statutul si rolul pe care persoana si le poate câstiga prin muncă (care, estimata în acceptiunea acestei teorii, în cazul autorilor prezentului proiect sunt corespunzătoare nivelului de aproximativ 1500000 lei pe lună(cam 70$) căruia ii sunt asociate )

-asadar, în lumina celor de mai sus si în baza acestei teorii munca poate fi privită ca un mod de viată

Cum este clar că persoanele care îsi asumă decizia unei schimbări în traiectoria profesională pot fi asimilabile colectiv unei asemenea teorii, putem utiliza si această teorie în consilierea grupurilor de cursanti.

** Aplicarea teoriilor consilierii cu cea mai mare adaptabilitate la indivizi, în spetă teoriile centrate pe persoană., în cazurile punctuale care necesită si solicită consiliere individuală.

Dintre aceste teorii ni se pare potrivit a enumera:

Teoria lui A.Maslow, deoarece aceasta prin crearea unei atmosfere permisive care nu limitează atitudinile ci comportamentul si utilizează tehnici care favorizeaza întelegerea profundă si acceptarea de către persoană a propriei stări . Consiliatul va constientiza încă o dată că este responsabil pentru propria viată si pe calea acestei abordări si va spori dorinta de adaptare, dezvoltare si (unde este cazul) de maturizare

Teoria învătării carierei

Cu ale sale 4 nivele în ordine succesiv crescătoare respectiv :deschiderea, discernerea, concentrarea si întelegerea, această teorie este în esentă una bazată pe crearea unui bagaj informativ în scopul prelucrării ei prin analiza si sinteza în grup. În esentă este bazată pe ideea universal acceptată că două sau mai multe capete gândesc mai bine decât unul singur.

Această paradigmă a teoriei o face implicit utilizabilă ca bază teoretică pentru consilierea de grup.

4. Metodologie - modele aplicabile si instrumente utilizabile în lucrul cu echipa de cursanti

În consilierea de grup:

-DOTS

-“NEW DOTS” ÎN ADAPTAREA LUI BILL LAW

-SWOT

În consilierea individuală:

-modelul EGAN

-teoria constructivistă a lui Dr.Vance PEAVY

-spatiul de viată

-cele 4 cadrane

-Roata Unică

-Identificarea abilitătilor transferabile

1. Constientizarea propriilor posibilităti, potentialuri
2. Constientizarea propriilor stiluri, strategii de învătare
3. Constientizarea oportunitătilor
4. Luarea deciziilor
5. Formarea si dezvoltarea abilitătilor necesare tranzitiei
6. Stimularea abilitătilor de lucru în retea.

Planificarea etapelor în consilierea de grup:

Faze planificate:

• Initială:
• luarea de contact cu grupul de lucru
• prezentarea asteptărilor cursantilor
• clarificarea motivatiilor/exigentelor acestora:
• referitoare la curs
• referitoare la procesul de calificare-recalificare
• prezentarea oportunitătilor oferite de consiliere
• De parcurs:
• consilierea de grup asupra evolutiei cursului în raport cu asteptările initiale
• feedback lectorilor de curs (permite - într-o oarecare măsură - adaptarea din mers a acestuia la cerintele justificate si posibil de pus in practică formulate de cursanti)
• initiere (urmată de perfectionare pe parcurs sau în continuarea cursului ) în tehnici de căutare/mentinere a locului de muncă
• consilierea individuală a cazurilor punctuale
• Finală:
• analiza finală
• impresiile cursantilor
• feedback cursanti -> consilier la finele cursului
• urmărirea în timp a evolutiei acestora
• statistica globală a ratei de plasare
• rata de angajare
• evolutia în timp a numărului angajărilor

• Această abordare se substituie întrucâtva unui job-club pentru care, însa, în forma de bază, independentă de curs, clientul nu are disponibilităti de participare;
• Prezintă avantajul simultaneitătii temporale cu cursul de calificare, aceasta permitând solutionarea problemelor pe măsură ce acestea apar;
• Învătarea tehnicilor de obtinere a unui loc de muncă în paralel cu cursul. Aceasta sustine motivational prezenta/implicarea subiectilor la curs.

Luarea de contact cu grupul de cursanti

Este o faza necesară prin ea însăsi si important de luat în seamă deoarece întreaga activitate de consiliere poate fi marcată, pozitiv sau negativ de prima impresie pe care consilierul o face cursantilor consiliati.

• Acesta se va prezenta si îsi va prezenta în general oferta de servicii.
• Va invita cursantii, în cadrul unei discutii libere, să îsi expună asteptările pe care le au vis-a-vis de curs si obiectivele pe care si le propun după absolvirea cursului.
• Va prezenta, în general, posibilitătile de optimizare a demersurilor lor de a obtine un loc de muncă pe măsura asteptărilor si metodele de aplicat pentru atingerea acestora. DE ASEMENEA VA CAUTA SA AFLE MODALITATEA PREFERATA DE CURSANtI PENTRU COLABORAREA CU CONSILIERUL - CONSILIEREA DE GRUP, RESPECTIV CEA INDIVIDUALA.

CONSILIEREA DE GRUP

Sedinta I

Consilierul va deschide sedinta de consiliere (presupunând luarea de contact cu grupul realizată din faza preliminară) printr-o scurtă prezentare a situatiei în care se află beneficiarii activitătii de consiliere ( generic numiti persoane in cautare de ajutor).

Consilierul va expune setul general de reguli care se cer acceptate pentru bunul mers al unei sedinte de consiliere si va cere desigur părerea grupului despre acestea.

Consilerul va propune clientilor săi să identifice motivele care i-au determinat să ia decizia recalificării si obiectivul/obiectivele pe care si le-au propus.

În discutia care se presupune că va urma, consilierul va interveni prin intrebări deschise. Prin acestea el va cauta sa sondeze într-o oarecare măsură algoritmul decizional al acestora si în special gradul de motivatie al cursantilor.

În continuarea acestei prime sedinte de lucru, el va propune aplicarea modelului SWOT. Aceasta în lucru pe subgrupe, în functie de mărimea grupului de bază. Dacă există mai multe subgrupe, vom propune o sedintă de brainstorming în care să se ierarhizeze prin metoda consensului itemii SWOT pe o scară valorică.

Această primă sedintă de consiliere poate fi încheiată prin invitarea cursantilor ca pentru următoarea întâlnire să-si creioneze traseul pe care îl văd deschizându-se înaintea lor, cu toate posibilele piedici care pot apare. Este indicat ca la finele sedintei de consiliere de grup să se invite acei membri ai grupului care sunt doritori să beneficieze de consiliere individuală să ia legatura cu consilierul pentru stabilirea unei asemenea întâlniri.

Pentru a afla unde se plasează problematica recalificării în viata cursantilor si contextul în care are lor implicarea într-un curs de recalificare, în cadrul unor asemenea întâlniri de consiliere individuală poate fi utilizată metoda spatiului de viată.

Sedinta.II.-traseul de urmat

Instrumentul utilizat este modelul traseului de urmat pentru atingerea obiectivului, cu posibilele popasuri si piedici care pot apare:

După expunerea metodei, consilierul invită cursantii la:

-prezentarea traseelor individuale;

-discutarea lor în grup;

-construirea de către grup a unui traseu care să subsumeze/generalizeze traseele individuale - aceasta pe criteriul maximei eficiente

-construirea împreună a unui traseu al grupului în vederea realizării obiectivului comun

-discutie pe marginea traseelor stabilite pentru punerea în evidentă a mijloacelor de depăsire a piedicilor si de atingere a scopurilor

Este de asemenea pozitivă initierea alcătuirii unui grup de sprijin, activitate specifică mai multor domenii în care individul are nevoie de sprijinul grupului,careau dat si dau rezultate chiar în situatii mult mai dificile (de exemplu, cure de dezintoxicare ).

Cităm din setul de principii si valori pe următoarele:

• un grup de sprijin are o orientare non-competitivă, cooperativă
• are o manieră anti-elitistă, anti-birocratică
• pune accent pe experientele personale
• adoptă o abordare pragmatică
• grupul este condus prin rotatie
• ajutorul nu este o marfă, ceva negociabil
• accentul este pus pe fortele fiecăruia de a fi sprijinul propriei sale vieti
• imprimă un optimism puternic privind posibilităti le de schimbare
• sprijină convingerea că pasii mici sunt importanti
• are o abordare critică fată de "profesionalism"
• este bazat pe simplitate si mediu informal
• sustine ferm evitarea auto-victimizării
• accentul cade pe grup si pe reîntoarcerea în comunitate

Sedintele .III. - .VII. directionarea pe metodă

După stabilirea în sedinta precedentă a traseului colectiv, în continuare, în acelasi plan al activitătii colective, grupul se va concentra asupra metodelor concrete de obtinere a locului de muncă. Tehnicile vor fi cele folosite, în genere, în cadrul job cluburilor [1] după cum vom detalia în cele ce urmează :

• expunerea cât mai clară a elementelor de teorie în cadrul sedintelor;
• conducerea discutiilor în cadrul sedintelor;
• suportivitate fată de membrii grupului, printr-o atitudine pozitivă, generatoare de optimism;
• asigurarea unei participări active a cursantilor la demonstratiile practice;
• utilizarea în practică a elementelor cunoscute de cursanti din proprie experientă;
• evidentierea rezultatului final al eforturilor comune din timpul seminariilor;

• alegerea unor exercitii practice cât mai elocvente cu scopul de a obtine din partea cursantilor o cât mai bună operationalizare a cunostintelor teoretice;
• analizarea cât mai amănuntită a cazurilor luate în discutie în vederea găsirii unor solutii cât mai viabile;
• eventual participarea liderului clubului alături de cursanti la aceste exercitii pentru a obtine un plus de empatie;
• antrenarea în discutiile de concluzionare a tuturor participantilor în vederea găsirii unor solutii constructive;

• disponibilitate fată de cursanti;
• să cunoască foarte bine particularitătile fiecărui membru al grupului;
• să combată detasat dar ferm atitudinile negative (care pot apare pe parcursul consilierii de grup ) fată de ipostaza în care se află cursantii;

• capacitatea de relationare
• empatia
• prezenta autentică
• capacitatea de a instiga / provoca
• spiritul explorator, analitic
• abilitatea de a întreba

• flexibilitatea consilierul îsi va adapta stilul îndrumărilor în functie de personalitatea si caracterul fiecărui consiliat ;
• respectul consilierul nu va pierde din vedere că persoana consiliată este un individ unic, având dreptul la autodeterminare, propriile principii, credinte, valori si implicit atitudinile ce din acestea decurg;
• comunicarea care în interesul unei bune activităti atât de consiliere cât si de îndrumare-mentorizare trebuie să fie cât mai naturală (un dialog deschis cu cursantii, în care să se recurgă atât la limbajul verbal cît si la cel nonverbal)si în care consilierul trebuie -cum este si firesc -atât să transmită cât să si asimileze informatii.;
• sprijinul consilierul va veghea la implicarea fiecărui cursant ca participant activ la discutii ;
• orientarea spre scop cursantii îsi vor asuma si dezvolta

• trebuie ca scopurile să fie formulate în termeni pozitivi, cu concentrare pe ceea ce trebuie îndeplinit ;
• trebuie ca scopurile să fie formulate în termeni de actiune, utilizând mai degrabă verbe decât substantive, deoareceverbele incită la actiune iar substantivele la contemplarea unei stări;
• centrarea actiunilor trebuie să se facă pe prezent sau pe viitorul apropiat, nu pe trecut, care nu mai poate fi modificat si nici pe viitorul îndepărtat,la care vom putea accede doar în functie de ce facem în viitorul apropiat;

Curs de calificare
În meseria de: operator calculatoare

• Grupă formată din 16 cursanti. Localitatea Baia Mare
• Grupă formată din 16 cursanti. Localitatea Sighetu Marmatiei

În activitatea cu aceste grupe s-a urmat în măsura posibilitătilor oferite de situatia concretă traseul metodologic prezentat anterior în lucrare. S-a dovedit însă necesară si o oarecare flexibilitate în adaptarea metodelor de lucru la specificul grupelor.

Sedinta I

Consilierul deschide sedinta de consiliere ( luarea de contact cu grupul de cursanti fiind realizată încă din sedinta de constituire a grupei) printr-o scurtă prezentare serviciilor pe care le poate oferi. După acceptarea de către grup a ofertei sale de colaborare, consilierul cere la rândul său informatii asupra a situatiei în care se află componentii grupului.

Consilierul va expune setul general de reguli care, în activitatea de consiliere în general sunt acceptate pentru bunul mers al unei sedinte si, cerând părerea grupului despre acestea, obtine acordul grupului.

Consilerul va propune clientilor săi să identifice motivele care i-au determinat să ia decizia recalificării si obiectivul/obiectivele pe care si le-au propus.

Dintre principalele motive se detasează clar nevoia unui loc de muncă (mult mai marcată în cazul somerilor, si chiar ocultând alte motive), iar în cazul celor care deja au un loc de muncă, nevoia unui loc de muncă cât mai stabil si mai bine plătit cu putintă.

În discutia care se deschide astfel, consilierul intervine prin întrebări deschise căutând prin acestea să realizeze o determinare preliminară a algoritmul decizional al acestora si în plan secundar să estimeze gradul de motivatie al cursantilor.

Se constată astfel că orientarea spre decizia unei schimbări majore este determinată

în majoritatea cazurilor de factori externi, care declansează un mecanism de adaptare constientă la conditiile mediului social. În conditiile în care cererea de fortă de muncă se modifică, oferta nu poate face alceva decât s-o urmeze, prin sus-amintitul mecanism de adaptare.

În vederea evaluării raportului avantaje/dezavantaje si a sanselor de succes în continuarea acestei prime sedinte de lucru, el va propune aplicarea modelului SWOT. Aceasta în lucru pe subgrupe de 4 persoane, în functie de mărimea grupului de bază. Dacă există mai multe subgrupe, vom propune o sedintă de brainstorming în care să se ierarhizeze prin metoda consensului itemii SWOT pe o scară valorică.

Rezultă astfel tabelul de mai jos

.
 

S Puncte tari 7	W Puncte slabe 6
-Mărirea bagajului de cunostinte -Perfectionare -Posibilităti mai bune de angajare -O nouă diplomă -Sansa de a lucra cu callculatorul -Sansa de a avea astfel un avantaj la facultate -Oportunitatea de a presta o muncă usoară si plăcută	-Ore putine pentru practică si prea multă teorie -Număr mic de calculatoare -Curs desfăsurat în timp foarte scurt -SSe prefigurează mult timp necesar evolutiei ulterioare în meserie -Cerinte foarte mari -Grad relativ ridicat de stress -Concurenta mare pe piata muncii
O Oportunităti 5	T Amenintări 7
-O nouă sansă de angajare,în mediul informaticii -O meserie bănoasă -O muncă usoară din punct de vedere fizic -Acces pe Internet, cu posibilităti de a afla mai multe informatii la care nu aveam acces din alte surse -Posibilitatea de a câstiga bani prestând o activitate individuală cu ajutorul calculatorului	-Riscul de a ceda din cauza volumului mare al bagajului teoretic de însusit -Riscul de a fi acaparat de calculator si a neglija alte activităti -Există riscul abandonării cursului din motivul lipsei timpului pentru persoanele care au serviciu si (sau) copii mici -Riscul de a fi acaparat de calculator ssi a neglija alte activităti -Riscul de a trebui să renunti la multe lucruri -Selectia cadrelor pe piata muncii si avansarea nu se face întotdeauna pe criteriul competentei -Orientarea profesională nu este în functie de necesitătile societătii -Provenite din motive asociabile facultătii urmate simultan cu cursul

 
 
 

Din analiza acestui tabel se constată că motivatiile initiale ale cursantilor se regăsesc în

PUNCTELE TARI

Acestea sunt de două tipuri, să le numim de principiu pe cele referitoare la afisarea unei atitudini socialmente dezirabile, cum ar fi:

-Mărirea bagajului de cunostinte

-Perfectionare

-Sansa de a lucra cu calculatorul

respectiv pragmatice pe cele valorizabile imediat din punct de vedere al obtinerii unui avantaj

-Posibilităti mai bune de angajare

-O nouă diplomă

-Oportunitatea de a presta o muncă usoară si plăcută

-Sansa de a avea astfel un avantaj la facultate

Punctelor tari, li se contrapun

PUNCTELE SLABE, care se constată că se distribuie pe cauze

datorate cursului

-Ore putine pentru practică si prea multă teorie

-Curs desfăsurat în timp foarte scurt

-Cerinte foarte mari

-Grad relativ ridicat de stress

exterioare cursului

-Se prefigurează mult timp necesar evolutiei ulterioare în meserie -Concurenta mare pe piata muncii

-Cerinte foarte mari

-Grad relativ ridicat de stress

OPORTUNITĂTILE

pe care cursantii si le prefigurează sunt conexe (re)insertiei lor pe piata muncii si implicit într-un mediul social mai favorabil, cu posibilităti de perfectionare si afirmare a propriei persoane.

-O nouă sansă de angajare,în mediul informaticii -O meserie bănoasă -O muncă usoară din punct de vedere fiziic -Acces pe Internet, cu posibilităti de a afla mai multe informatii la care nu aveam acces din alte surse

AMENINTĂRILE

Endogene, care provin din reactia cursantilor la solicitările sau tentatiile noii activităti

-Riscul de a ceda din cauza volumului mare al bagajului teoretic de însusit - necesită însusirea de către cursantii în cauză a unor tehnici pentru managementul stressului

-Riscul de a fi acaparat de calculator si a neglija alte activităti

Ambele riscuri citate mai sus pot fi contrabalansate prin asimilarea de către cursantii în cauză a unor tehnici de gestionare eficientă a timpului

Exogene, provenite din motive exterioare dorintelor si vointei acestora

-Există riscul abandonării cursului din motivul lipsei timpului pentru persoanele care au serviciu si (sau) copii mici. Acest risc poate fi contrabalansat prin asimilarea de către cursantul în cauză a unor tehnici de gestionare eficientă a timpului

-Riscul de a trebui să renunti la multe lucruri

Acest "risc" este de fapt o certitudine, certitudine derivată pe de o parte din managementul financiar al unei situatii materiale cu venituri mici si fixe, din care se scad taxele de curs, pentru cei care îsi plătesc singuri cursul. În ce priveste timpul investit , recomandând cursantilor tehnici de managementul timpului, se poate realiza o selectie a lucrurilor la care se presupune că ei ar trebui să renunte. În general, si pe baza experientei proprii a fiecăruia dintre ei, se poate observa că acest tip de "privatiuni" nu este nici pe departe atât de important ca la prima vedere.

-Provenite din motive asociabile facultătii urmate simultan cu cursul

Desi initial cunostintele dobândite la curs se dovedesc utile în întâmpinarea/completarea celor necesare/dobândite la cursurile din cadrul facultătii, si aici, de fapt, problema este tot managementul timpului. Pe baza motivatiei initiale, ele sunt în bună măsură surmontabile.

Această primă sedintă de consiliere se încheie prin invitarea cursantilor ca pentru următoarea întâlnire să-si creioneze traseul pe care îl văd deschizându-se înaintea lor, cu toate posibilele piedici care pot apare. De asemenea, consilierul invită acei membri ai grupului care sunt doritori să beneficieze de consiliere individuală să ia legatura cu el pentru stabilirea unei asemenea întâlniri.

Consilierea individuală poate si trebuie să se desfăsoare în paralel cu consilierea de grup, la dorinta persoanei consiliate.

Desi în practică se constată că efectul unei invitatii la consiliere individuală nu este imediat si rezultatul invitatiei se lasă asteptat câteva sedinte, timp în care consilierul câstigă încrederea clientilor săi, putem - din motive de structură a lucrării- să mentionăm aici rezultatele aplicării metodei spatiului de viată ca instrument proiectiv de analiză a contextului în care se plasează problema persoanei care are nevoie de ajutor.

CARTOGRAFIEREA SPATIULUI DE VIATĂ

Este unul din instrumentele utilizate în cadrul consilierii constructiviste a lui Vance Peavy. El face eul "vizibil", dezvăluind strategiile de organizare interioară ale persoanei. Pe această bază oferă ocazia cooperării concrete dintre consilier si client.

A fost bine receptat de către cursantii consiliati de noi, care nu au avut retineri în a-si realiza hărtile spatiului vital. Am avut astfel ocazia de a constata pe caz concret că este o metodă activatoare, care, chiar dacă foloseste o metodă figurativă, ajută clientul să se exprime verbal, clarificând contextul problemei, în spetă influenta pe care o are activitate de recalificare asupra mediului uman apropiat cursantului si relatiilor sale cu acesta.

Această metodă ilustrează sursele si mecanismele de influentare (vezi desenul SV4 si explicatiile ce vor urma), obstacolele, punctele tari, resursele la care subiectul poate apela, valorile si convingerile personale.

Câteva din hărtile spatiilor vitale ale cursantilor care au acceptat publicarea lor (sub rezerva anonimatului) se află anexate prezentei lucrări. Desenele sunt, desigur, cele originale, insa scrisul de mana al acestora a fost inlocuit, tocmai pentru asigurarea confidentialitatii   Astfel se poate observa că din majoritatea desenelor în care cursantii îsi figurează spatiul de viată (4 cazuri din 6 ) se observă o disjunctie între zona în care si-au plasat persoanele apropiate si zona în care si-au figurat problema, fapt ce poate fi considerat la prima vedere atât pozitiv, ca neinfluentare reciprocă negativă, dar si ca neimplicare sau nesuportivitate din partea familiei, acestă prezumtie permitându-ne a o avansa pe baza observatiei că persoanele figurate nu se grupează alături de subiectul nostru decât în două cazuri din 6 Anexa, desenele SV3 si SV6 (desi baza statistică este prea putin relevantă în acest caz putem spune 33%), si, privind mai atent,în cazul SV6 problema calificării se interpune între subiect si cei apropiati lui .

Cum metoda spatiului de viată nu este un test de completat individual ci o metodă proiectivă dar care implică dialogul consilier - consiliat, în general s-a relevat că era vorba de neinfluentare reciprocă negativă.

Sub aspectul suportivitătii grupului ca tendintă de directionare a subiectului spre activitatea de recalificare, deci spre curs în sine (interesant este că desi i s-a spus că este vorba despre problema recalificării subiectul si-a notat-o cu litera C în spatiul hasurat ) ni se pare relevantă figura SV4 , în care majoritatea persoanelor formează o figură cu aspect de semicerc cu deschiderea pe directia subiect - problemă.

Într-unul din cazuri (SV1) cursantul si-a marcat cu săgeti indicatoare tendinta de extindere a problemei si asupra spatiului anterior alocat persoanelor din spatiul de viată.

Problema recalificării pe care si-au figurat-o persoanele consiliate neinterpunîndu-se între subiect si ele acestea nu sunt, deci, "eclipsate" de problemă, decât în două cazuri (SV5 si SV6). În majoritatea cazurilor, însă, persoanele figurate în spatiul de viată rămân în "aria de vizibilitate" a subiectului. Aceasta îsi poate găsi explicatia prin aceea că în general este vorba de persoane foarte apropiate subiectului (sot/sotie, copii, rude de gradul.II. ), care pot constitui nu doar puncte de sprijin pentru acesta, ci si cauze ale deciziei care a stat la baza schimbării pe care subiectul a decis să o facă în viata sa.

Acest aspect poate fi utilizat de consilier în cazul consilierii individuale pentru sporirea motivatiei persoanei în căutare de ajutor, dacă acesta traversează un moment de criză si se gândeste să renunte la activitatea de recalificare în care s-a angrenat.

Cum nu există o singură realitate atotcuprinzătoare, oamenii îsi creează propriile existente în relatie cu mediul, actionând, bazându-se pe propriile experiente, eul lor se dezvoltă ca o structură complexă, variabilă si integrat.

Cartografierea spatiului de viată vine să surprindă un stop-cadru, un instantaneu al problemei cu care se confruntă persoana clientului , în contextul cadrului social în relatie cu alte persoane, evenimente, experiente.

Aceasta permite o analiză de o calitate superioară a problemei si o întelegere superioară a persoanei clientului, obiectivând contextul în care au loc deciziile acestuia si ajutînd la identificarea obstacolelor în vederea atingerii scopurilor propuse.

O variantă a spatiului de viată, utilizabilă în consilierea individuală poartă numele de "scara către viitor "permite proiectarea unui spatiu de viată optim, spre care subiectul consilierii tinde într-un viitor apropiat.

Treptelor acestei scări cursantul le va asocia acele atuuri pe baza cărora crede că va pute a să-si modeleze spatiul de viată în configuratia dorită.

Sedinta.III.-analiza situatiei initiale si stabilirea traseului de urmat

1. Modelul DOTS

• SANSE contextul general în care se plasează problema ;
• IDENTITATE cine este cursantul, ce poate oferi si ce urmăreste;
• DECIZIE ce va face acesta în contextul dat, identificarea si rezolvarea dilemelor personale;
• TRANZITIE anticiparea consecintelor si găsirea de noi solutii;

1. Modelul NEW DOTS

• proiectează decizia din prezent asupra unui proces viitor,
• identifică nevoile de pregătire pe baza ocaziilor de învătare pierdute în trecut;
• (în lumina celor de mai sus) sugerează un regim progresiv de învătare, în care de exemplu cursul în cauză nu este decât o etapă;
• sustine un curriculum centrat pe procesul de învătare

Observatie:

1. În cadrul sedintei DOTS + NEW DOTS ca indicatie metodică rezultată din previziune logică si confirmată de experientă, este bine ca să tratăm diferentiat atât persoanele care au locuri de muncă fată de cele provenite din somaj, cât si grupele de vârstă (tineri+adulti). Aceasta deoarece atât situatiile în care acestia se găsesc în mod obiectiv cât si viziunea pe care ei si-o formează despre situatiile în cauză diferă . Dacă însă pentru persoanele care au locuri de muncă si cele provenite din somaj acest deziderat îsi găseste o solutie organizatorică (în general, din considerente de sursă de finantare comună grupele formate din someri sunt organizate compact, numai din persoane din această categorie, iar cei care îsi achită singuri taxele formează grupe separate), pe categorii de vârstă acest lucru nu este posibil. Si, poate, nici nu este de dorit. În cadrul unor grupe eterogene ca vârstă poate actiona un fenomen de complementaritate derivat din spiritul de echipă în curs de formare, sentiment pe care consilierul (asistat de formator) trebuie să-l încurajeze sau, dacă întârzie să apară, atunci să caute să-l inducă.

1. La începutul sedintei a fost necesar un mai frecvent apel al consilierului la experienta grupului ,însă pe parcurs se induce ideea de solutii colective pentru situatia consiliatilor

1. Deja, desi este doar sedinta a treia, se observă relatii de sprijin reciproc formate între membrii grupului si apare o diferentă clară între ceea ce este consilierea de grup si ceea ce ar fi fost suma consilierilor individuale,

1. Observatie Fată de paralela clasică între situatia în care se găsesc tinerii respectiv adultii versus nevoia de recalificare, anume:

În faza a doua,pe baza informatiilor pe care cursantii le-au obtinut despre ei însisi cu ajutorul modelului DOTS, instrumentul utilizat va fi modelul traseului de urmat pentru atingerea obiectivului, cu posibilele popasuri si piedici care pot apare:

-consilierul prezintă cursantilor un model de traseu sinuos, cu ocoluri si popasuri.

Explică principiul acestui model decizional, dealtfel foarte intuitiv si pe care cu sigurantă toti l-am aplicat în decursul vietii pentru a ne putea atinge obiectivele.

Compus din borne kilometrice reprezentând probleme, si popasuri care permit rezolvarea / surmontarea problemelor, se prezintă în două variante, pentru adulti [5] si pentru tineri[6], si are avantajul de a vizualiza problemele pe care si le pune un om în căutarea unei slujbe. În cazul concret al grupelor consiliate, popasurile referitoare la consultarea unui consilier personal, cresterea pregătirii profesionale , respectiv tehnici de căutare a unui loc de muncă vin să confirme cursantilor că sunt pe drumul cel bun, invitând la obiectivarea acestor idei afisate aici la modul general .

1.Traseul de planificare a slujbei pentru adulti
 

	Borna kilometrică	Popas
1	Nu stiu ce vreau să fac	Explorarea carierei
2	Nu am capacităti necesare	Cresterea pregătirii profesionale
3	Am încercat din greu dar nu găsesc o slujbă	Tehnici de căutare a unui loc de muncă
4	Nu reusesc să-mi păstrez locul de muncă	Mentinerea postului
NOUA SLUJBĂ

2.Traseul de planificare a slujbei pentru tineri

	Borna kilometrică	Popas
1	Am multe lucruri de făcut în viata mea	Consilier personal
2	La ce bun? Nu sunt slujbe oriunde.	Informatii despre piata muncii
3	Nu stiu ce să fac	Explorarea sinelui (carierei)
4	Acum stiu ce să fac	Continuarea studiilor
5	Nu găsesc slujbă	Tehnici de căutare a unei slujbe
6	Nu pot păstra locul de muncă	Mentinerea locului de muncă
PLANUL SLUJBEI / CARIEREI MELE

-urmează prezentarea pe flipchart a traseelor individuale, cu acceptarea neconditionată a tuturor variantelor prezentate de cursanti, în stilul metodei brainstorming.

Se constată că această prezentare relevă similitudini ce derivă din situatiile individuale ale subiectilor, subsumate situatiei comune a grupului. Această situatie este rezultatul natural al comunitătii de situatie si de interese.

Discutarea lor în grup în vederea construirii solutiei de grup nu face decât să pună în evidentă acest lucru si ceea ce se relevă ca subiect de negociere este doar ordinea în care se adoptă solutiile comune respectiv de grup (de exemplu, în general, introvertitii preferă ca solutie initială pe cea individuală, iar extrovertitii pe cea de grup, bărbatii sunt initial adeptii solutiilor individuale si doar dacă acestea nu fructifică se orientează spre adeziune la grup si solutii de tip colectiv);

-construirea de către grup a unui traseu care să subsumeze/generalizeze traseele individuale în vederea atingerii obiectivului de perspectivă îndepărtată - aceasta prin aplicarea criteriului maximei eficiente. Maximizarea eficientei este apreciată prin obtinerea consensului în cadrul grupului.

-construirea împreună a unui traseu al grupului în vederea realizării obiectivului comun, de perspectivă apropiată, referindu-ne cazul concret al activitătii de calificare-recalificare. De exemplu acesta poate avea în vedere atingerea unor obiective pe termen scurt, cum ar fi

• pregătirea în cadrul unor subgrupe a unor lucrări practice în vederea unor verificări partiale, sau a lucrărilor practice finale
• initierea unei colaborări între participanti după finalizarea cursului (ajutor reciproc pentru găsirea unui loc de muncă, deschiderea une săli de acces la Internet într-un garaj etc.)

Observatie: Pentru succesul activitătii de consiliere, pentru a face ca membrii grupului să-si câstige (sau recâstige) sau să-si mentină încrederea în propriile posibilităti, este imperios necesar ca această fază de învătare pe caz concret ("learning by doing") să fie încununată de succes.

Se constată , urmare a acestei discutii,că nici unul din lucrurile discutate nu se constituie în idee sau concept fundamental nou pentru cei implicati în procesul de consiliere. Însă fată de analiza pe care fiecare si-a făcut-o individual înainte de înscrierea la curs pentru a decide în ce măsură îi va fi util acesta din analiza colectivă asociată stabilirii traseului de urmat au reiesit aspecte la care poate nici unul dintre cursanti nu s-ar fi gândit de unul singur .

Este de dorit să se poată realiza un antrenament pe caz real,asa cum mentionam anterior, de exemplu pregătirea în cadrul unor subgrupe a unor lucrări practice în vederea unor verificări partiale, sau a lucrărilor practice finale, în ideea de învătare prin exercitiu ("learning by doing"), deoarece asa reusim depăsirea barierelor conventionale. Acestea sunt încă destul de bine marcate în amintirea cursantilor care l-au urmat cu mai mult timp în urmă de sistemul educational al anilor 80 si anteriori , sistem educational mai mult rigid si axat pe individualism, în care cooperarea între participantii la formare însemna doar cu putin mai mult decât a-i sopti formula potrivită colegului care răspunde la tablă.

Cum la cursantii de vârste de (în general) peste 30 de ani teama de a gresi în public este destul de accentuată si în cele mai multe cazuri duce la inhibitie prin anticiparea unui posibil feedback negativ, scopul acestui antrenament al lucrului în echipă ca precursor al cooperării de lungă durată este de a reduce/elimina acest inconvenient.

Cooperarea în alegerea unui traseu de urmat (fie exempul simultan cursului , fie exemplul ulterior cursului) pentru componentii unui asemenea grup poate fi primul pas în această directie, si este un exemplu de caz concret neutru, deoarece face apel la experienta generală a componentilor grupului si nu la cea specifică, legată de meseriile actuale ale persoanelor în cauză, experientă care poate fi destul de variată si în concluzie generând probleme dificil de abordat pentru fiecare din componentii grupului în parte.

Nu este lipsit de interes să le prezentăm cursantilor, tot în această idee a planificării unui traseu, însă pe o durată mai mare, o listă a 9 modalităti noi de a gândi planul vietii:

• Trecerea de la dependenta fată de altii la independentă
• Trecerea de la planificarea carierei la planificarea vietii
• Trecerea de la fixarea într-o slujbă în viitor, la crearea carierei si a viitorului propriu
• Trecerea de la delimitarea strictă a rolurilor profesionale la flexibilizarea si redefinirea lor
• Trecerea de la certitudini la acceptarea schimbărilor, crizelor si incertitudinii
• Redefinirea crizelor si incertitudinii ca potential si oportunitate
• Trecerea de la stilul de viată individualist si bazat pe competitie la cel bazat pe cooperare si

• Angajarea în proiecte de autodezvoltare si adoptarea unei atitudini deschise fată de învătarea pe termen lung
• Trecerea de la loialitate si devotament la întelegere, cretivitate si revalorizare a muncii

După stabilirea în sedinta precedentă a traseului colectiv, în continuare, în acelasi plan al activitătii colective, grupul se va concentra asupra metodelor concrete de obtinere a locului de muncă.Tehnicile vor fi cele folosite, în genere, în cadrul job cluburilor [1] după cum vom detalia în cele ce urmează :

-Activitatea de culegere a datelor initiale referitoare la activitatea profesională anterioară a participantilor la cursul de recalificare

Dacă în primele sedinte accentul s-a pus în principal asupra problemei recalificării în sine,natural, cursantii ca persoane beneficiare ale consilierii au rămas în planul doi. Aceasta s-a făcut în mod intentionat, pentru că este stiut că pentru oricare dintre noi există o oarecare reticentă naturală în a ne deschide dacă nu sufletul, măcar bagajul de informatii despre propria persoană în fata cuiva pe care nu-l cunoastem deloc.

Pentru a putea veni în ajutorul persoanelor participante la curs care doresc sprijin pe traseul construirii unei noi cariere este necesar să avem un set de informatii despre activitatea lor anterioară. Desigur, aceste informatii vor avea caracter confidential, între persoana în cauză si consilier, în afara interviurilor de grup cu caracter de preselectie care preced anumite tipuri de cursuri cursuri, interviuri la care consilierul participă în calitate de invitat.
 
 

INTERVIURI INDIVIDUALE
 

METODE	PUNCTE-CHEIE
-Interviu fată în fată -două persoane se întâlnesc în vederea schimbului de aprecieri, de informatii , care le vor permite să facă o alegere	-acesta permite celui care intervievează să analizeze comunicarea verbală si nonverbală a candidatului -tehnica aceasta permite obtinerea unui maxim de informatii
Interviuri succesive -candidatul sustine mai multe convorbiri fată în fată, cu interlocutori diferiti (de exemplu întâi cu cu formatorul si apoi cu consilierul, sau invers )	-aceste convorbiri succesive trebuie planificate cu precizie -consilierul si formatorul trebuie să fie întelesi asupra profilului candidatului -cei care realizează interviul nu trebuie să formuleze concluzii preliminare, concluzionarea urmând a se face după ultima convorbire -este necesar (si fireste, politicos ) să se informeze cursantul despre identitatea fiecăruia dintre interlocutorii săi si rolul fiecăruia în procesul de formare
Convorbirea directă -cel care face interviul fixează un cadru precis pentru convorbire. El conduce în întregime convorbirea. Stilul de convorbire centrat pe "CE", deci se utilizează întrebări deschise.	-standardizarea convorbirilor este utilă, deoarece apou este usoară compararea convorbirilor în ansamblu -acest stil nu permite să se observe comportamentul unui candidat atunci când trebuie să lucreze în interactiune cu o echipă
Convorbirea indirectă -acest stil pune schimbarea în serviciul candidatului, deoarece el se exprimă liber	-cel care intervievează foloseste tehnica reformulării, stimulând fluxul povestirii interlocutorului său -acest stil nu permite să se observe comportamentul unui candidat atunci când trebuie să lucreze în interactiune cu o echipă
Convorbirea semidirectă -aceasta se concentrează pe relatia dintre candidat si cel care face interviul -permite un real schimb de informatii. Stilul de convorbire este centrat pe "CUM"	-permite să se confirme informatiile din CV -permite să se observe comportamentul cognitiv si afectiv al candidatului în cadrul unei relatii de schimb de informatii între două persoane -permite să se atingă obiectivele convorbirii, anume realizarea unui schimb de informatii reciproc necesare între două părti
Convorbirea "stress" -parte a convorbirii în timpul căreia candidatul va fi pus într-o situatie "simulată" legată de responsabilitătile postului dorit -	-permite candidatului să-si apere pozitia si să-si demonstreze competentele într-un domeniu în care se presupune că este / în scurt timp va fi pe deplin calificat

 
 
 

Pe parcursul interviului, consilierul poate utiliza o listă de întrebări orientative care trebuie, în general, puse. Un set demonstrativ de asemenea întrebări este prezentat în cele ce urmează (3).

Desigur, aceste întrebări nu sunt universal valabile. În consecintă, consilierul (la interviurile de grup împreună cu formatorul) va(vor) discerne în functie de necesitate care sunt întrebările oportune.

Listă de întrebări

1. Identitatea

• Care este situatia Dvs. Familială?
• Sunteti celibatar, aveti intentia să vă căsătoriti si să aveti copii?
• Sunteti căsătorit, aveti copii ? Dacă da, ce vârstă au?
• Locuiti la ... Ce mijloc de transport folositi ? Cât timp petreceti pe zi folosind acest mijloc de transport?
• Există în familia Dvs. traditia unei profesii? Ce credeti despre ea?

1. Studii

• Întrebările despre pregătire trebuie să ocupe un loc modest pentru un candidat cu experientă. Este preferabil să se abordeze domeniul experientei profesionale, în cazul unor asemenea candidati.
• Aceste întrebări vor fi însă preponderente în cazul unui tânăr absolvent
• Dacă este intervievat un somer, trebuie pus accentul pe alte cursuri de calificare pe care le-a absolvit si pe rolul pe care acestea l-au avut în derularea ulterioară a carierei sale profesionale.

• Cum v-ati ales studiile? Ce satisfactii v-au adus aceste studii? Le considerati bine adaptate pe piata muncii? De ce? Cum ?
• Credeti că ati făcut studiile care vă corespund cel mai bine?
• Care erau activitătile dvs. extzrascolare?
• De ce v-ati schimbat brusc orientarea?
• De ce ati urmat o pregătire complementară? Ce satisfactii v-a adus ea?
• Ce cursuri de calificare-recalificare ati urmat? Care a fost rezultatul absolvirii lor ?

1. Stagiul

• Văd că ati făcut mai multe stagii în întreprinderi: vorbiti-mi despre experienta Dvs.
• Care sunt experientele Dvs. profesionale practice în calitate de student (elev)?
• Care este stagiul pe care l-ati preferat? Pentru care motive?
• Ce ati învătat în cursul acestor experiente care v-ar putea fi folositoare pentru dezvoltarea ulterioară a carierei Dvs. profesionale?

1. Experienta profesională

• Întrebările despre experienta profesională trebuie să plece de la o simplă descriere
• Ele trebuie să permită formarea unei idei precise despre functiile ocupate si despre competenta candidatului

• Vorbiti-mi despre diferitele functii pe care le-ati ocupat
• Care sunt circumstantele care v-au făcut să ocupati actuala Dvs. functie ?
• Mi-ar plăcea să faceti comparatie între două dintre functiile pe care le-ati ocupat înainte de a opta pentru acest curs!
• Ati putea să-mi descrieti care erau legăturile între ceea ce făceati si obiectivele departamentului Dvs.?
• Care sunt obiectivele Dvs. de carieră profesională?
• Care este starea realizării lor?
• Cum ati putea ameliora aceste rezultate?
• Care sunt aspectele muncii Dvs. care vă plac cel mai putin?

• Cum puteti descrie ultimul Dvs. loc de muncă ?
• Care sunt motivele care au condus la disponibilizarea Dvs. de pe acest post?
• Ce ati întreprins pentru reîncadrarea în muncă?
• Ce v-a determinat să vă înscrieti la acest curs?

1. Caracteristici personale

• Despre acest subiect se pot afla multe, observând felul în care candidatul / cursantul răspunde la întrebări si analizând atitudinea sa
• Este interesant să i se pună întrebări despre felul în care el se vede în diverse situatii de muncă.

• Vorbiti-mi despre Dvs.
• Puteti să-mi spuneti care sunt centrele Dvs. de interes extraprofesional?
• Cum vă imaginati prima Dvs.slujbă (pentru începători)
• Ce poate astepta un functionar de la Dvs.?
• Care este obiectivul carierei Dvs. profesionale?
• Cum si unde vă vedeti peste 5 ani?

Tot în domeniul decelării caracteristicilor personale ale persoanei, a revelării interactiunii dintre factorii externi si cei interni, poate fi folosită o metodă figurativă, anume cea numită "ROATA UNICĂ" si care prezintă factorii externi grupati în jurul scopurilor privind cariera.Este un instrument util în ambele tipuri de consilieri, individuală, respectiv de grup, deoarece nu face apel la informatii excesiv de personale care ar putea fi considerate confidentiale si trecute sub tăcere.

Se pot astfel observa printre factorii interni :

-stilul personal

-abilităti si competente

-valori

-interese

iar printre cei externi:

-perceperea persoanelor importante

-pregătirea educatională

-experienta de muncă

-optiunile privind piata muncii

Obs. Factorii externi sunt la un moment dat interiorizati si devin factori interni.

-Activitatea de transmitere interactivă a unor elemente teoretice, în cadrul căreia consilierul va transmite cu prepoderentă cunostinte de natură să creeze cursantilor avantaje în activitatea de învătare.

Ca de exemplu notiuni legate de principiile si regulile învătării eficiente , mecanismele învătării, insistând pe faptul că aceste informatii sunt bazate pe studii riguroase. Drept exemplu poate servi curba lui Ebbinghaus Anexa 3 [2] pe cunoasterea căreia se bazează metode de învătare ca metoda învătării sintetice, sau metoda RICAR [2],care prin repetări ale materialului de însusit la intervale judicios alese astfel încât să minimizeze efectul uitării permite aducerea curbei asimilării materialului de învătat pe o traiectorie ascendentă.

Dobândirea unor asemenea informatii sporeste încrederea cursantilor în ei însisi. Acest lucru se dovedeste important în contextul în care, aparent pe bună dreptate cursantii se plâng de ore putine pentru practică si prea multă teorie. Afirmatia precedentă, pe care de multe ori cursantii o consideră de o certitudine incontestabilă, poate fi "demontată" prin argumente logice expuse mai jos, însă oricât ar fi aceste argumente de juste, ele nu rezolvă problema prin ele însele.

În fapt, din considerente didactice, timpul aparent mare alocat teoriei într-un asemenea curs îsi găseste o justă explicatie. Aceasta pe de o parte din necesitatea de a creea o bază teoretică (si în multe cazuri, în mod obiectiv aceasta se dovedeste a fi doar una minimală) si, de asemenea din necesitate de a fixa informatia predată pe un suport (fie un curs tipărit, sau imprimat si multiplicat, sau chiar notite de curs) de pe care cursantii să-si poată reîmprospăta cunostintele ulterior la momentul oportun, înainte de un concurs pentru obtinerea unui post, de exemplu.

Nu trebuie să omitem faptul că intervine si o senzatie subiectivă de volum mare de cunostinte, senzatie generată de noutatea informatiilor. In aceeasi idee se înscrie si ideea de "curs desfăsurat în timp foarte scurt", care face parte dintre punctele slabe de la analiza SWOT, de asemenea si "cerinte foarte mari " de unde rezultă, după cum era si firesc, si "grad relativ ridicat de stress".

Dacă vom căuta, în calitate de consilieri să maximizăm rezultatele cursantilor, asupra celor patru puncte slabe citate mai sus putem actiona prin sporirea încrederii cursantilor în propriile forte. Acest obiectiv ni-l putem apropia prin expunerea succintă (dar insistând pe operationalizare) a metodelor de învătare eficientă, în scopul de a scade senzatia de cerinte mari. Nu trebuie neglijat, de asemenea, nici managementul timpului pentru a scădea senzatia de timp foarte scurt. Astfel, prin implicatie directă, va scade si gradul relativ ridicat de stress asupra cursantilor.

Aparent, la un curs organizat de ceea ce generic numim o firmă serioasă, aceste lucruri le-ar putea face, dacă ar fi suficient motivat, si lectorul de curs. Însă este bine să avem în vedere că oricât de bine intentionat si/sau altruist ar fi acesta, el este o persoană implicată în procesul de instruire. Astfel, cum în majoritatea cazurilor el este implicat si în evaluarea asimilării cunostintelor de către absolventii cursului, el este situat din punctul de vedere al cursantilor pe o pozitie de relativă adversitate. Desigur că nu i se va refuza oferta de ajutor, însă va putea exista o retinere în a i se furniza cu maximă sinceritate informatiile de care are nevoie. Astfel, feedback-ul dat consilierului care este simultan si lector de curs va fi în majoritatea cazurilor fals pozitiv, cursantii căutând să-i spună ceea ce ei cred că lectorul asteaptă să i se spună .

-Activitatea de simulare a situatiilor de căutare/obtinere a unui loc de muncă

• a constat în alegerea exercitii practice cu scopul de a-i face pe participanti să asimileze cât mai bine partea teoretică cum ar fi
• alcătuirea unui CV
• Depistarea filierelor posibile către angajare
• Tehnica demersurilor prin telefon
• Tehnica vizitei speculative
• Tehnica demersurilor prin corespondentă
• Tehnica interviului
• Începerea lucrului
• Păstrarea locului de muncă

• analizarea cât mai amănuntită a cazurilor luate în discutie în vederea găsirii unor solutii cât mai viabile

• antrenarea tuturor participantilor la discutiile finale în scopul găsirii unor solutii cât mai constructive

Activitatea de îndrumare a membrilor în cadrul acestui tip de demers de consiliere grefat pe desfăsurarea unui curs are ca particularitate aria temporală foarte restrânsă în care consilierul poate actiona, cursurile având o durată limitată în timp. Consilierul trebuie să coopereze îndeaproape cu lectorul de curs pentru a se sincroniza cu activitatea acestuia si spre a-i putea oferi si acestuia un feedback obiectiv fată de situatiile care pot apare, în vederea rezolvării lor prompte si optime.
 
 

Cum în functie de conditiile concrete ale pietei, este din ce în ce mai dificil pentru cei care doresc să obtină un loc de muncă corespunzător aspiratiilor lor să îsi atingă obiectivul fără a spori calitatea propriei oferte - ne referim desigur la abilitătile acestora si adaptabilitatea lor la nou- am putut demonstra teoretic, si - într-o anumită măsură, si practic- ofeerirea de servicii de consiliere participantilor la cursuri de calificare-recalificare se constituie într- o componentă cu rol de catalizator pentru activitatea de formare profesională în sine, constituind un sprijin valoros pentru cursant ca individ si pentru activitatea de formare.

Desi ar fi fost binevenit un studiu de mai lungă durată care să ofere o bază statistică afirmatiilor de mai sus, în lipsa timpului necesar obtinerii acesteia din studiul unui esantion reprezentativ continând un număr semnificativ de cazuri ne rămân doar afirmatiile cursantilor beneficiari ai consilierii, ale căror impresii pozitive se constituie într-un stimul pentru continuarea acestei activităti. Desi lipsit, din motivele de mai sus, de fateta cantitativă , aspectele calitative care decurg din afirmatiile cursantilor consiliati, ne îndreptătesc să afirmăm că, dincolo de orice dubiu, activitatea de consiliere are un impact favorabil asupra categoriei de clienti sus-amintite.

În ce priveste însă perspectivele care se deschid în sensul obtinerii de informatii care să vină în sprijinul afirmatiilor de mai sus , în ianuarie curent ANOFP a demarat o actiune de monitorizare mai amănuntită a activitătii de calificare-recalificare. Aceasta va putea constitui o sursă valoroasă de informatii pentru un studiu de asemenea factură, pe baza căreia prin esantionări precise se va putea determina exact si impactul activitătii de consiliere asupra angajărilor de absolventi de cursuri de calificare recalificare.

Odată cu crearea unui esantion reprezentativ pentru acel segment din populatia tării care se află angrenat în asemenea cursuri, se vor putea determina prin calcul un set de parametri medii cu ajutorul căruia să putem face o analiză comparativă a cursantilor beneficiari de consiliere fată de cei care nu au beneficiat de avantajele acestei activităti.

Din activitatea de consiliere pe care am desfăsurat-o în cursul alcătuirii prezentei lucrări am remarcat că se impune să acordăm o atentie sporită grupelor format din someri, întrucât acestia vin cu sperante mai mici la activitatea de curs de recalificare, demoralizati de esecul în meseria de bază, pentru care s-au pregătit un timp mai mare si căreia i-au dedicat o bună parte din viată. În acest caz este indicat pentru consilier să caute să transforme grupa de cursanti într-un grup suportiv ("Self Help Group"), astfel încât cursantii să găsească sprijin unii la ceilalti.

În aceeasi idee, cei apartinând grupelor de vârstă mai înaintată din rândul somerilor , cu educatia marcată de doctrina perioadei sistemului comunist trebuie ajutati să poată surmonta statutul de "povară a societătii" (ca să nu ne referim chiar la cel de "parazit" - frecvent vehiculat de sistemul mentionat si atribuit celor care -din diferite motive- nu au loc de muncă) si pe care - constient sau subconstient - si-l asumă si acest fapt îi demoralizează. Aceasta spre deosebire de statutul somerului în Occident, unde a nu avea loc de muncă o perioadă oarecare nu este o tragedie.

În conditiile în care rata de plasare a absolVENtILOR de cursuri de calificare-recalificare este scăzută, de multe ori la minimul acceptabil,în conditiile în care o mai intensă competitie între firme si organizatii, presiunea pietii asupra companiilor le impune acestora o mai mare exigentă în politica de personal, în termeni economici, forta de muncă este o marfă ca oricare alta, care poate fi de o calitate mai bună sau mai putin bună si având, corespunzător, pretul mai mare, respectiv mai mic, cursurile de calificare-recalificare rămân totusi o metodă importantă de crestere a sanselor de obtinere a unui loc de muncă pentru persoanele fără calificare sau cu meserii care nu mai sunt cerute pe piata muncii.

Cum însă este stiut că pe piată nu este suficient să ai marfă, ci pentru a o putea vinde trebuie să îi dai aspect comercial si să o promovezi, consilierea cursantilor atât în sensul depăsirii blocajelor inerente, cât si prin antrenament asistat de consilier în tehnici utilizate în genere în job-club-uri (acolo unde acestea există) rămâne un atu de care multi cursanti nu stiu, iar furnizorii de servicii de formare cred (si oare cât timp de-aici încolo vor mai crede ? ) că e un lux prea scump ca să si-l poată permite. În realitate însă, un consilier poate acoperi prin activitatea sa mai multe firme furnizoare de servicii de formare a personalului în aceeasi zi, iar activitatea sa conexă unei firme nu depăseste 1-2 ore pe zi în medie. De asemenea, o bună parte a activitătii sale ar avea impact pozitiv asupra activitătii lectorului de la curs, astfel acoperindu-se prin eficienta sporită a muncii lectorului. În definitiv, banii pentru formare sunt plătiti pentru a se obtine rezultate, nu pentru a putea vedea oameni făcând eforturi.

În această idee, scoaterea consilierii din conul de umbră în care pe nedrept se află si utilizarea ei si asociată domeniului recalificării ar putea, după părerea noastră, creste, la nivel statistic cu câteva procente ratele de plasare si , într-o zonă în care cifrele nu înseamnă mare lucru, să facă (un pic mai) fericiti un număr oarecare de oameni.

. 

• .JOB CLUB - manual de infiintare si operare

FIMAN FUNDATIA INTERNATIONALĂ DE MANAGEMENT,
Editura Expert 1997, ISBN973 97616 2 3

• INVATAREA EFICIENTA SI RAPIDA - Pavel Muresan, Editura CERES, 1989

• CENTRUL DE FORMARE PROFESIONALĂ

FIMAN FUNDATIA INTERNATIONALĂ DE MANAGEMENT,
Editura Expert 1997, ISBN973-9282-10-5
 
• Mentoring New South Wales    http://www.growconnect.com.au/mentor.html

Anexa 1 Spatii de viată

Anexa 2 Analiza SWOT

Anexa 3 Curba Ebbinghaus

Anexa 4 Curba Ebbinghaus RICAR

Anexa 5 Planificarea slujbei. Adulti.

Anexa 6. Planificarea slujbei. Tineri.